[{"content":" Află mai multe ","date":"8 august 2026","externalUrl":null,"permalink":"/","section":"Bun venit!","summary":"","title":"Bun venit!","type":"page"},{"content":" Pagină în construcție Proiectul RoHGIS # O bază de date istorico-geografice pentru teritoriile locuite de români.\nProiectul RoHGIS ↗ ","date":"8 august 2026","externalUrl":null,"permalink":"/resurse/","section":"Bun venit!","summary":"","title":"Resurse","type":"page"},{"content":"Pentru întrebări, cereri de informații sau ajutor, îmi puteți scrie pe email ✉\n","date":"16 decembrie 2025","externalUrl":null,"permalink":"/contact/","section":"Bun venit!","summary":"","title":"Contact","type":"page"},{"content":"Geograf și doctor în geografie umană din noiembrie 2015. Domeniile mele principale de interes sînt geografia istorică, geografia culturală, geografia așezărilor, toponimia, terminologia geografică, cartografia și sistemele informaționale geografice.\nCitesc, învăț, realizez hărți, construiesc mici baze de date, scotocesc prin arhive publice și particulare, întreprind expediții pe teren și adun informații de multe feluri. Uneori, scriu și vorbesc despre ceea ce descopăr, în încercarea de a contribui la misiunea educațională a geografiei.\n","date":"16 decembrie 2025","externalUrl":null,"permalink":"/about/","section":"Bun venit!","summary":"","title":"Despre mine","type":"page"},{"content":"","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/blog/","section":"Articole","summary":"","title":"Articole","type":"blog"},{"content":"","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/tags/cercet%C4%83ri/","section":"Tags","summary":"","title":"Cercetări","type":"tags"},{"content":"","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/tags/geografie-istoric%C4%83/","section":"Tags","summary":"","title":"Geografie Istorică","type":"tags"},{"content":"","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/tags/","section":"Tags","summary":"","title":"Tags","type":"tags"},{"content":"","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/tags/toponimie/","section":"Tags","summary":"","title":"Toponimie","type":"tags"},{"content":"Un articol din anul 2013, semnat de Alina Caliniuc, ne prezintă situația unui așa-zis „sat-fantomă”. În comuna Dîngeni din județul Botoșani se află o așezare care are locuitori, dar nu este recunoscută din punct de vedere administrativ.\nAșezarea se numește Gulioaia.\nGulioaia pe imaginea Esri Satellite (2020) În nesfîrșita documentare pentru RoHGIS, printre intrările rămase inițial nelocalizate, se afla și cătunul Bătrâneștii-Guloaia. Deși abia a trecut puțin peste 100 de ani, pentru așezările de dimensiuni mai mici, sursele sînt atît de lacunare și încurcate, încît localizarea lor se transformă într-o adevărată aventură de cercetare.\nDicționarul geografic al județului Botoșani include, așa cum ne așteptam, un sat numit Bătrîneștii-Guloaia, numit și Zaharioaia, în comuna Șoldănești, pe valea Dristea. Totuși, cu un număr de 120 de familii și o biserică, nu pare a fi același cu cătunul căutat de noi. Situația se schimbă repede; legea administrativă din 1908 nu mai include nici Bătrâneștii-Guloaia și nici comuna Șoldănești, ambele desființate. În schimb, în noua comună Viforeni, sînt arondate aproape toate satele din arealul nostru de interes, printre care și unul numit Bătrâneștii-Toți. Bănuim că, în perioada 1904-8, cătunul Bătrâneștii-Guloaia a fost alipit la satul Bătrânești (la acesta din urmă referindu-se, de fapt, Dicționarul), de unde și denumirea de Bătrâneștii-Toți.\nDin punct de vedere administrativ, lucrurile par limpezi. Dacă, însă, presupunem că Bătrîneștii-Guloaia este același cu satul-fantomă Gulioaia de astăzi, atunci alipirea la Bătrânești pare curioasă, fiindcă acesta se află la o distanță apreciabilă spre sud față de cătunul nostru.\nTrebuie spus, totuși, că mult mai importantă aici este speța. Ea ne pune în față două probleme de geografia așezărilor despre care puțini specialiști au scris, iar lumea continuă să facă confuzii de tot felul.\nO așezare desființată din punct de vedere administrativ, indiferent de epocă, nu înseamnă aproape niciodată că satul și locuitorii săi dispar de pe fața pămîntului. Din contră, așezarea își continuă existența ca entitate geografică și socială. Numele său rămîne și el; oamenii locului nu au de ce să nu-l mai folosească. Atît doar, că legea nu mai recunoaște așezarea ca unitate distinctă. Locuitorii săi sînt arondați, din punct de vedere administrativ, altui sat.\nExistă așezări mai vechi de o sută de ani, în toate regiunile țării, pe care legea niciodată nu le-a recunoscut. Ele, însă, au o identitate distinctă față de satul la care îi sînt (sau i-au fost) arondați locuitorii și, deseori, alcătuiesc trupuri separate față de alte așezări. Am aflat de existența lor acum mai bine de zece ani, dar nu din lucrări de specialitate, ci dintr-o întîmplare, în timpul unei campanii de teren. Încă pare de neimaginat că am dat nas în nas cu un subiect despre care nu am găsit nici măcar un rînd scris în cursurile de geografia așezărilor. În cele din urmă, familiarizarea cu subiectul a venit în anul imediat următor, după o lectură captivantă și însuflețitoare a unei mici colecții de articole scrise de un geograf plecat prea devreme dintre noi. Descrierile sale, lipsite de teoretizări complicate, dar întemeiate pe o admirabilă experiență de teren, au reușit să umple golul rămas din anii de licență. Ba mai mult, au ajutat în mod substanțial la dezvoltarea propriilor concepții și metodologii privind așezările și locul lor în geografia umană.\nAșadar, îngăduiți-ne să îndrăznim a face cîteva mici observații.\nAșezările sînt realități antropogeografice. Nu toate așezările sînt recunoscute de lege, ca entități administrative; unele, nu puține, au fost cîndva, dar, în urma reformelor secolului trecut, au încetat să mai fie. sînt multe motive pentru care au fost luate asemenea decizii, iar studierea cîtorva legi administrative ni le poate lămuri în bună parte. Dar a presupune că o așezare nu există doar pentru că ea nu este recunoscută formal de lege este o greșeală.\nCe putem face ca să le identificăm pe acelea pe care legea le ignoră? Prima opțiune ar fi cercetarea la teren, dar nefiind întotdeauna posibilă și, mai ales, fiindcă nu se poate realiza în mod sistematic decît la scara unui areal restrîns, sînt necesare și alte soluții.\nUna din acestea, deloc de neglijat, este utilizarea hărților vechi.\nÎn cazul așezării Bătrâneștii-Guloaia, vechea și credincioasa hartă topografică militară ne-a ajutat cu localizarea într-un timp record. Cu ajutorul său, ne-am lămurit că micul grup de case se afla în același loc cu Gulioaia de astăzi.\nBătrâneștii Guli (Guloaia) pe harta topografică militară, seria III, coloana T, scara 1:50000 - ediție provizorie realizată de Marele Stat Major, Secția III. Hărțile vechi pot fi seducătoare, dar nu se pot folosi oricum. Edițiile diferite, prezența pe aceleași foi ale unor elemente care au fost doar parțial sau deloc contemporane, toponimia uneori absentă sau înregistrată greșit și disponibilitatea încă redusă a colecțiilor vor influența în foarte mare măsură posibilitatea de localizare a așezărilor. Despre toate acestea vom povesti, poate, cu o altă ocazie. În cele din urmă, însă, chiar și în situația ideală a disponibilității unor colecții unitare de hărți, cu conținut toponimic bogat și de încredere și pe deasupra și georeferențiate, rămîne problema utilizării eficiente a acestora la scară națională.\nDin ce am arătat mai sus, trebuie să înțelegem că în România se află mult mai multe așezări decît ne arată statistica oficială. Pentru a identifica cîteva din ele, în arealul unde ni s-au născut bunicii, sau pe o mică vale unde facem cercetări, atunci nu va fi greu să folosim hărțile mai vechi și dicționarele geografice, și, bineînțeles, să mergem și pe teren. Pentru a le identifica pe toate (sau cît mai multe) din întreaga țară, ne trebuie o metodologie serioasă.\n","date":"30 decembrie 2020","externalUrl":null,"permalink":"/blog/lege-asezari/","section":"Articole","summary":"Despre așezări dispărute și confuzia nesfîrșită cu comunele.","title":"Unde nu-i lege, sînt și așezări","type":"blog"},{"content":"","date":"11 iulie 2017","externalUrl":null,"permalink":"/tags/buz%C4%83u/","section":"Tags","summary":"","title":"Buzău","type":"tags"},{"content":"În urmă cu șase ani am luat decizia să scot la lumină răspunsurile la Chestionarul lui Odobescu (1871) primite din județul Buzău. Precum însuși inițiatorul chestionarului după citirea primelor scrisori cu răspunsuri, am fost fermecat de stilul și conținutul unora din ele, și nu o dată mi s-a părut că aud și eu chemarea sirenelor.\nRăspunsurile din județul Buzău nu au impresionat precum cele din Botoșani sau Dorohoi, ba chiar „dovedesc din partea majorității corpului didactic local, o pătrundere mult mai slabă despre importanța unor asemenea lucrări și despre interesul ce cată să inspire oamenilor culți, monumentele de orice natură, rămase din timpuri trecute”1. Cu toate acestea, spunea chiar Odobescu, „un număr considerabil din ele ne procură netăgăduite dovezi despre existența multor rămășițe ale vechimii, de care n-aveam pînă acum nici o cunoștință”, iar „dosarele în chestiune pot servi pentru informațiuni ulterioare mai aprofundate” 2. A urmat un plan pentru o serie de Excursiuni, în vederea cercetării anumitor locuri de unde primise răspunsuri captivante. Despre materializarea acestor Excursiuni, numărul și durata lor, nu știm foarte multe lucruri, iar ceea ce s-a mai scris abundă în speculații. Dintre ele, cîteva au reușit sigur, iar în urma lor, Odobescu a cules o seamă de informații deosebit de interesante, cu care, însă, nu s-a întîmplat mare lucru. La o lectură foarte atentă, cititorii săi pot recunoaște oarece mențiuni din acestea presărate prin literatura cu iz istoric pe care a scos-o la iveală în anii următori Chestionarului. Toate celelalte notițe, nu atît de multe pe cît s-ar crede, au luat calea arhivelor, unde au alunecat în uitare. Redescoperirea lor a avut loc abia după patru decenii, cînd cercetările au fost relansate de către un „medievist scrupulos, netentat de legendă, dar atent la semnificațiile ei”, așa cum îl descria Corneliu Ștefan pe Pavel Chihaia.\nRevenind la răspunsurile Chestionarului, poate că acum se vede mai limpede cît de mare a fost rolul jucat de acestea în cercetările întreprinse de Odobescu și, implicit, în toate cele care i-au urmat. Chiar și așa, însă, după mai bine de 140 de ani, persistă senzația că nu știm ce să facem cu ele; cum extragem informația ca să o putem organiza în mod eficient? Cum facem să deosebim răspunsurile valoroase de cele care conțin neadevăruri? Cine ar fi cel mai îndreptățit să-și bată capul cu toate astea și, pînă la urmă, ar fi cercetarea lor sistematică de vreun real folos cuiva?\nDupă șase ani, e momentul să mai facem un pas mic. Încredințați fiind că perspectiva geografică aduce mereu mari beneficii informaților de orice fel cuprinse în biblioteci și arhive, dorim să alăturăm contribuțiilor anterioare o hartă interactivă cu statistica răspunsurilor primite de Odobescu din județul Buzău.\nSe cuvine să aducem cîteva mici explicații pentru o utilizare eficientă:\nașezările ce apar pe hartă reflectă situația județului Buzău din anul 1871; cele mai multe dintre sate funcționau pe atunci ca reședințe de comună, însă nu am făcut distincția între acestea și celelalte, întrucît mesajul hărții nu s-ar schimba cu nimic; în harta originală, construită cu CartoDB, exista un cîmp numit „număr pe harta tipărită”, care făcea referire la codul primit de așezări pe hărțile noastre originale, pentru a corela mai lesne răspunsurile cu satele de unde au fost trimise. În cazul în care în acest cîmp apare expresia „nu are”, înseamnă că satul respectiv, deși reședință de comună, nu a trimis niciun răspuns. Acestea au fost incluse strict pentru a întregi rețeaua de așezări principale a județului. Dacă harta de față nu se folosește împreună cu materialele tipărite, atunci cîmpul respectiv poate fi neglijat. Acest cîmp încă există în fișierul static, însă nu este dezăluit prin interfața hărții interactive actuale. așezările pot fi căutate după nume folosind bara din partea stîngă-sus, după anul răspunsului folosind comutatorul din partea de sus, iar partea relevantă a conținutului propriu-zis va apărea în panoul din partea dreaptă. Cu timpul, vor fi adăugate toate răspunsurile din județ, precum și cele înregistrate în județele Brăila și Rîmnicu Sărat.\nDeschide harta interactivă Explorare plăcută!\nAl. Odobescu, Opere complete, volumul III, Editura Minerva, București, 1908, p. 121.\u0026#160;\u0026#x21a9;\u0026#xfe0e;\nibidem, p. 216.\u0026#160;\u0026#x21a9;\u0026#xfe0e;\n","date":"11 iulie 2017","externalUrl":null,"permalink":"/blog/odobescu-revizitat/","section":"Articole","summary":"O nouă privire asupra răspunsurilor la chestionar primite din județul Buzău.","title":"Odobescu revizitat","type":"blog"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/tags/al.-odobescu/","section":"Tags","summary":"","title":"Al. Odobescu","type":"tags"},{"content":" Prezentare susținută în cadrul Seminarelor geo-spatial.org, București (12–13 octombrie 2012) Lucrarea readuce în discuție cercetările de teren ale lui Al. Odobescu, după primirea răspunsurilor la chestionarul său arheologic și urmărește indiciile acestor investigații presărate în lucrările sale literare și în puținele însemnări păstrate în fondul de la Biblioteca Academiei Române. Ea caută se afle cît de mult și-a propus Odobescu să întreprindă cercetări științifice veritabile în fostele județe Buzău și Rîmnicu Sărat și cît de mult și-a dorit să fie doar un „călător cu gîndul de a scrie”.\nÎn urma prezentării și a notițelor rămase după cele două articole apărute în revista Mousaios, am pregătit un mic manuscris care s-a dorit a fi o încheiere (temporară) la ceea ce am scris anterior. Acest manuscris urma să fie publicat într-un volum care, din nefericire, nu a mai văzut lumina tiparului.\nPărți din el, alături de cîteva noi și entuziasmante descoperiri, au apărut, în cele din urmă, în articolul 📄 De la însemnări la teren. Expedițiile lui Alexandru Odobescu în județul Buzău, publicat în 2019.\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/prezentare_odobescu/","section":"Cercetare","summary":"","title":"Al. Odobescu. De la harta arheologică la însemnările unui perieget (2012)","type":"cercetare"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/authors/","section":"Authors","summary":"","title":"Authors","type":"authors"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/categories/","section":"Categories","summary":"","title":"Categories","type":"categories"},{"content":" Cărți și atlase # Marin, A.M., Săvulescu, I., Buterez, C., Rujoiu-Mare, M.R. (2015) România. Atlas geografic școlar, Editura Paralela 45, Pitești, 72 p, ISBN: 978-973-47-2164-1. Mihai, B.-A., Nedelcu A., Buterez, C. (coord.), Olariu, B., Săvulescu, I., Tudose, I., Rujoiu-Mare, M.R., Cruceru, I. (2016) Județul Prahova. Spațiu, societate, economie, mediu, Editura Academiei Române, București, 710 p, ISBN: 973-27-2542-9. Marin, A.M., Săvulescu, I., Buterez, C., Vîrghileanu, M.R. (2019) România. Atlas geografic școlar, ediția a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 72 p, ISBN: 978-973-47-2826-8. Fruntelată, I.-R., Mușa, C., Buterez, C. (2025) Sorin Fofircă – dascăl și om pentru eternitate, Editura Etnologică, București, 222 p., ISBN: 978-606-06-7077-3. ※ vezi detalii Buterez, C., Mușa, C. (2025) Documente chiojdene: acte particulare ale moșnenilor râmbei, Mega, Cluj-Napoca, 202 p., ISBN: 978-630-372-016-6. ※ vezi detalii Articole # selecție Radu-Buterez, C. (2011) Functionality of the rock-hewn vestiges in human settlement dynamics, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr. 31, p.181–190; Radu-Buterez, C. (2011) Alexandru Odobescu și Buzăul. Reperele istorico-geografice ale unor cercetări nefinalizate (I), Mousaios, vol. XVI, p. 183–239; Buterez, C. (2012) Following a gentleman’s expedition: Alexandru Odobescu and the crypts from Northern Buzău, Journal of Maps, vol. 8, issue 1, p. 125–127; doi:10.1080/17445647.2012.675762 Buterez, C. (2012) Alexandru Odobescu și Buzăul. Reperele istorico-geografice ale unor cercetări nefinalizate (II), Mousaios, vol. XVII, p. 213–248; Cruceru, A.I., Buterez, C., (2012) Drumul Teleajenului și Drumul Buzăului. Noi repere geografice și istorice, Mousaios, vol. XVII, p. 249–275; Buterez, C. (2015) Religion, space and social status. Monastery founders in the Curvature Carpathians, Romania, Cinq Continents, vol. 5, nr. 11, p. 5–19; Buterez, C. (2015) Toponimele ca indicatori istorico-geografici în completarea unui HGIS al mănăstirilor din Subcarpații Buzăului, în Felecan, O. (ed) (2015) Proceedings of the Third International Conference on Onomastics “Name and Naming” Conventional / Unconventional in Onomastics, Editura Mega / Argonaut, Cluj-Napoca, p. 448–456; Buterez, C. (2015) Schituri dispărute de la curbura Carpaților. Noi informații, Mousaios, vol. XX; Buterez, C. (2016) Monasteries of Buzău County, Romania (fifteenth–twenty-first centuries), Journal of Maps, vol. 12, issue 12 sup. 1, p. 489–492 doi: 10.1080/17445647.2016.1152919; Buterez, C., Olariu, B., Mihai, B., Rujoiu-Mare, M.R., Cruceru, I. (2016) General topography of Prahova County, Romania, Journal of Maps, vol. 12, issue 12 sup. 1, p. 541–545 doi: 10.1080/17445647.2016.1197162; Buterez, C., Popa, A., Gava, R., Dumitru, R., Gruia A.-R. (2016) On the trail of a legend. The legacy of Lady Neaga seen through historical maps, e-Perimetron, vol. 11, no. 2, pp. 77-89. ↓ descarcă articolul Cruceru, I., Buterez, C. (2017) Historical travel times according to Specht’s map: case study: Săcuieni county – Wallachia (Romania), Cinq Continents, 7(15), p. 59-77; ↓ descarcă articolul Buterez, C., Cepraga, Th. (2018) ‘The ownership was based on club and stickʼ: the cartographic reconstruction of a medieval monastic estate in the Buzău Region, Romania, Landscape History vol. 39, issue 2, p. 109–123, doi: 10.1080/01433768.2018.1534461; Buterez, C. (2019) De la însemnări la teren. Expedițiile lui Alexandru Odobescu în județul Buzău, Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, serie nouă, tom. 30, p. 127–141; ※ vezi detalii Buterez, C. (2021) Crucea Spătarului. Toponimia și identitatea unui munte buzoian, în E. Țîrcomnicu, R. Toader, (2021) In honorem Ion Ghinoiu. Vârstele timpului, vârstele omului – profesorul Ion Ghinoiu în slujba etnologiei, editura Etnologică, București, p. 291–305; ※ vezi detalii Buterez, C. (2022) Revisiting a national cartographic product. The place names from the ‘Plan Director de Tragere’ Map series (1916–1959), Revue des Études Sud-Est Européennes, tom. LX, nr. 1-4, 2022, p. 187–201; Buterez, C. (2024) Activitatea și perspectivele geografice ale principelui Dimitrie Cantemir, în S. Ispas (ed), Dimitrie Cantemir. Perspective etnologice, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Editura Etnologică, București, p. 97–109; Seturi de date geografice # Buterez, C. Apostol, I., Radu, A., Dumitru A. (2025) RoHGIS. Settlements in the Kingdom of Romania (1904-1913) [Data set]. World Historical Gazetteer. https://doi.org/10.60681/whg-dataset-1631 Comunicări și conferințe # selecție Uă preîmblare pe munți. Epistolele și harta, Seminarele geo-spatial.org, Cluj-Napoca, România (27–28 aprilie 2012)\nAl. Odobescu. De la harta arheologică la însemnările unui perieget, Seminarele geo-spatial.org, București (12–13 octombrie 2012) ※ vezi detalii\nLocalizarea ca temă în geografia istorică, Prezentare în plen la Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților Doctoranzi, ediția a VI-a, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România (14 decembrie 2013)\nReligion, space and social status. Monastery founders at the Curvature Carpathians, Romania, European Social Science History Conference, Universitatea din Viena, Austria (23–26 aprilie 2014)\nOpenStreetMap, Coliberator 2014, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, România (7–8 iunie 2014)\nOn the trail of a legend. The legacy of Lady Neaga seen through historical maps (în colaborare cu A. Popa, R. Gava, R. Dumitru, A.-R. Gruia), 10th Conference Digital Approaches to Cartographic Heritage, Universitatea din Kerkyra, Grecia (27–29 mai 2015)\nMapping forgotten place names: a cartographic reconstruction of a medieval monastic estate in the Buzău Region, Romania (în colaborare cu Th. Cepraga și A. Brezoi), 16th International Conference of Historical Geographers, Royal Geographical Society – Londra, Regatul Unit (5–10 iulie 2015)\nIndicii și iluzii cartografice vechi și noi în toponimia Munților Siriu, Seminarele geo-spatial.org, Universitatea din București, România (7-8 octombrie 2016)\nMapping historical travel times in 18th century Saac–Wallachia (în colaborare cu I. Cruceru), 6th International Conference on Cartography and GIS, Albena, Bulgaria (13–17 iunie 2016)\n‘Where the beast placed his tar cauldrons’. Cultural histories and geographies of the mud volcanoes from Southern Romania, 17th International Conference of Historical Geographers, Universitatea din Varșovia, Polonia (15–20 iulie 2018)\nUnde sunt comunele României?, Seminarele geo-spatial.org, Universitatea din București, România (12–13 octombrie 2018)\nPătîrlagele. Schițe de geografie istorică, Conferință organizată de Primăria orașului Pătîrlagele, România (27 octombrie 2018)\nProbleme vechi și noi în cunoașterea vestigiilor rupestre, Conferințele NOI, Buzău, România (20 ianuarie 2019)\nRevisiting the Romanian ‘Plan Director de Tragere’ collection (1916–1959) (în colaborare cu M. Vîrghileanu, C. Toncea, A. Stanciu, C. Țăruș), 14th Conference Digital Approaches to Cartographic Heritage, Universitatea din Thessaloniki, Grecia (8–11 mai 2019)\nA walk on moving sands. Place names and tourism in Romania, ECOSMART International Conference, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, România (5–8 septembrie 2019)\nLumi reale și lumi imaginare în cartografie, Atlas. Conferințele MNHCV, Muzeul Național al Hărții și Cărții Vechi, online (11 decembrie 2020)\nCartografii uitate și cartografi necunoscuți. Scurtă incursiune în cunoașterea planurilor de hotărnicie din Țările Române, Webinar Romanian Science Festival, online (20 mai 2021)\n‘Trespassers Beware’. Searching for the Administrative and Property Boundaries of Wallachia on Historical Maps (19th-20th centuries), The 29th International Conference on the History of Cartography, B.C.U. București, România (4–8 iulie 2022)\nHotarele moșiei Cătiașelor din fostul Plai ai Buzăului. O reconstituire cartografică, Conferința Națională Anuală a Asociației de Științe Etnologice din România (A.S.E.R.), ediția a XVIII-a | Complexul Național Muzeal ASTRA, Sibiu, România (13–15 iulie 2022)\nDrumul dealului – povești (cu hărți) din satele de ieri, Seminarele geo-spatial.org, București, România (21 octombrie 2022)\nO incursiune în geografia culturală a podgoriilor din Râmnicu Sărat, Conferință la Biblioteca Municipală „Corneliu Coposu” Rîmnicu Sărat, România (15 ianuarie 2024)\nInstrumente digitale în științele umaniste: alcătuirea și utilizarea colecțiilor de tip gazetteer, Conferința Națională Anuală a Asociației de Științe Etnologice din România (A.S.E.R.), ediția a XX-a, Universitatea de Vest, Timișoara, România (21–23 noiembrie 2024)\nO regiune puțin cunoscută. Cîmpiile din Rîmnicu Sărat, conferință la Biblioteca Municipală „Corneliu Coposu” Rîmnicu Sărat, România (7 martie 2025)\nOld maps and historical gazetteers. Documenting Romanian settlements (1904-1913) (în colaborare cu A. Radu, I. Apostol și A. Dumitru), 19th Conference Digital Approaches to Cartographic Heritage, Přírodovědecká fakulta, Univerzita Karlova, Praga, Cehia (17–19 septembrie 2025)\nPe urmele așezărilor din Vechiul Regat al României. O bază de date istorico-geografică (în colaborare cu A. Radu), Conferințele de la Șosea #38, Muzeul Țăranului Român, București, România (25 noiembrie 2025)\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/","section":"Cercetare","summary":"","title":"Cercetare","type":"cercetare"},{"content":" Articol publicat în In honorem Ion Ghinoiu. Vârstele timpului, vârstele omului – profesorul Ion Ghinoiu în slujba etnologiei, Editura Etnologică, București, p. 291–305. În masivul Ivănețu, la nord de satul Nucu, în arealul munților pe care Basil Iorgulescu îi numea ai Sibiciului, printre piscurile mai însemnate, se numără și Crucea Spătarului. Pe versanții săi abrupți se află un complex de vechi biserici și chilii săpate în piatră, „mărturii ale unei viziuni monastice puțin cunoscute din țara noastră”.\nAceastă Cruce a Spătarului a constituit subiectul multor discuții privind vîrsta și originea sa, despre rolul de reper al unor hotare de moșii, dar mai ales despre numele său actual, care datează abia de pe la mijlocul secolului al XIX-lea.\nÎntrucît documentele istorice sînt puține, iar informațiile notate de vizitatorii anteriori sînt uneori contradictorii, știm destul de puține lucruri certe despre cruce în sine. O tradiție locală legată de aceasta, care vorbește despre o comoară ascunsă undeva sub stîncile de pe vîrf, a atras în trecut mulți oameni care au săpat peste tot în jur și au reușit să deterioreze crucea.\nAcest studiu își propune să exploreze poveștile și legendele care înconjoară Crucea Spătarului, în încercarea de a-i descoperi vîrsta reală și eventualele legături cu fostele schituri din jur.\nO aventură care s-a derulat timp de aproape un deceniu, a avut un rezultat cu totul neașteptat. Acest articol reprezintă una din puținele mele contribuții reale în cunoașterea arealului vestigiilor rupestre de pînă acum.\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/articol_crucea_sp/","section":"Cercetare","summary":"","title":"Crucea Spătarului. Toponimia și identitatea unui munte buzoian (2021)","type":"cercetare"},{"content":" Articol publicat în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, serie nouă, tom. 30, p. 127–141. Alexandru Odobescu a fost primul cărturar care a avut inițiativa de a elabora, în anul 1871, un Chestionar Arheologic, la care învățătorii din întreaga țară erau invitați să răspundă la o serie de întrebări privind existența unor situri istorice sau arheologice importante din apropiere. Interesat de informațiile primite din județul Buzău, Odobescu a întocmit un proiect de cercetare de teren și a organizat cel puțin o expediție majoră în acea regiune. Alături de pictorul elvețian Henri Trenk, a investigat mai multe locuri menționate în scrisorile învățătorilor – cripte misterioase săpate în piatră, peșteri cu oase de oameni și inscripții „ce nu se pot citi”. Cu toate acestea, în lucrările ulterioare, Odobescu a făcut referire la județul Buzău doar în scrieri de ficțiune și nu a explicat niciodată de ce nu a publicat nimic despre descoperirile sale. Subiectul a fost uitat timp de aproape 100 de ani, pînă când manuscrisele sale au fost (re)descoperite în colecțiile Bibliotecii Academiei Române de către Pavel Chihaia. Acest studiu își propune să reexamineze proiectul de teren al lui Odobescu, precum și alte surse scrise, pentru a afla dacă vreunul din demersurile sale a avut succes.\nArticolul reia o serie de informații prezentate public încă din anul 2012, în cadrul comunicării: Al. Odobescu. De la harta arheologică la însemnările unui perieget, însă adaugă o serie de noutăți descoperite în urma campaniilor de teren din perioada 2012–2019.\nDeși acest articol își propune să fie un fel de încheiere a cercetărilor mele referitoare la proiectele de campanie ale lui Odobescu, rămîn în continuare suficiente întrebări fără răspuns și care cer investigații suplimentare.\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/articol_2019/","section":"Cercetare","summary":"","title":"De la însemnări, la teren. Expediile lui Alexandru Odobescu în județul Buzău (2019)","type":"cercetare"},{"content":" Informații despre carte Editura Mega, 2025 | 202 p. | ISBN: 978-630-372-016-6\nLucrarea reprezintă o colecție particulară de documente din perioada 1579–1882, descoperită întîmplător în timpul unei campanii de teren. Prima lor lectură a fost de-a dreptul captivantă. Printre cele peste optzeci de acte, am găsit documente referitoare la vechiul conflict dintre moșnenii cătineni și cei râmbei pentru moșia lui Spiridon, subiect cercetat de mine în perioada 2013–2015. Impresia lăsată de ele a fost atît de puternică încît m-a convins că întreaga colecție ar merita publicată. Sper că a fost decizia corectă. Pentru a putea duce la bun sfîrșit această lucrare, am pornit într-o adevărată aventură intelectuală. A fost nevoie să-mi perfecționez cunoștințele de paleografie chirilică, să standardizez transcrierile după normele inițiale ale colecției Documenta Romaniae Historica și să folosesc pentru prima dată în mod serios biblioteca spaCy pentru procesarea limbajului natural. Cel mai greu a fost să construiesc o introducere de contextualizare referitoare la o regiune despre care s-a scris mult, însă se cunosc foarte puține. La final, am rămas cu mai multe întrebări decît atunci cînd am început și subiectul va trebui revizitat cîndva.\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/carte_doc_chiojdene/","section":"Cercetare","summary":"","title":"Documente chiojdene: acte particulare ale moșnenilor râmbei (2025)","type":"cercetare"},{"content":" Previous Next Lucrări cartografice # selecție Hărți individuale # Harta Colentinei, Proiectul Tina din Colentina, 21×29,7 cm, 2013 (hartă pentru activitate educativă în teren) Campaign project for archaeological explorations in the Buzău district (1871) revisited, publicată în G. Peterson, (2015) GIS Cartography, A guide to effective map design, 2nd edition, CRC Press, Boca Raton, p. 272; Harta Macroregiunii Carpatice, realizată pentru The 4th Forum Carpaticum Conference: Future of the Carpathians: Smart, Sustainable, Inclusive, București, 28–30 septembrie 2016; Orașul Nehoiu. Harta vizitatorului, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Nehoiu, scara 1:2500, 2018 (hartă pliabilă); Prahova. Hartă turistică, A.P.D.T. Prahova, scara 1:155000, 2019 (hartă pliabilă, în colaborare cu M. Vîrghileanu, I. Dochița și A. Stanciu); Planul topografic al moșiei Aluniș, fostă a Sfintei Episcopii Buzău, 1:7500, 594×841 cm, 2020 (hartă de perete) Județul Buzău după noua împărțire administrativă în anul 1926, scara 1:350000, 30×40 cm, 2020 (hartă de perete) Harta generală a județului Rîmnicu Sărat, scara 1:170000, 50×70 cm, 2021 (hartă de perete); Harta turistică a comunei Bisoca, scara 1:8500, 150×200 cm, 2024 (hartă de exterior); Hărți în publicații # Întreg suportul cartografic pentru:\nI. Nicolae, Camino de Santiago. Drumul care a făurit Europa, 2 volume, Editura Meronia, București, 2014, 343, 359 p., ISBN: 9786067500011; A. Drace-Francis, Istoria mămăligii. Povestea globală a unui preparat național, Humanitas, București, 2023, 296 p., ISBN: 978-973-50-7900-0; C. Deacu, Geografia resurselor strategice ale României: Titan și zirconiu, editura Antet Revolution, București, 2025, 116 p., ISBN: 978-973-636-592-8 (în colaborare cu A. Radu). ","externalUrl":null,"permalink":"/harti/","section":"Hărți","summary":"","title":"Hărți","type":"harti"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/tags/jude%C8%9Bul-buz%C4%83u/","section":"Tags","summary":"","title":"Județul Buzău","type":"tags"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/series/","section":"Series","summary":"","title":"Series","type":"series"},{"content":" Informații despre carte Editura Etnologică, 2025 | 222 p. | ISBN: 978-606-06-7077-3\nStarchiojdul nu va mai fi la fel fără profesorul Sorin Fofircă, plecat dintre noi în anul 2024. Nu am cunoscut niciun alt om care să se străduiască atît de mult să sprijine Chiojdul cel Bătrîn, înțelegînd personalitatea distinctă a așezării. A încurajat inițiative științifice și culturale de orice fel care să contribuie la sporirea cunoașterii în regiunea celor două Chiojduri și a venit personal cu idei și propuneri care vădeau o gîndire critică și suprinzător de limpede și echilibrată. În amintirea sa, pentru a nu-i uita niciodată eforturile și dorințele, au fost adunate laolaltă scrieri de-ale sale, interviuri și note, alături de gînduri ale celor care l-au cunoscut și l-au apreciat. Prin toate acestea, cartea zugrăvește și o imagine de ansamblu asupra unei perioade deloc ușoare pentru vechiul sat de moșneni.\nEste cea dintîi carte complet editată de mine, de la procesarea imaginii de pe copertă și pînă la ultima decorație tipografică.\n","externalUrl":null,"permalink":"/cercetare/carte_sfofirca/","section":"Cercetare","summary":"","title":"Sorin Fofircă – dascăl și om pentru eternitate (2025)","type":"cercetare"},{"content":"","externalUrl":null,"permalink":"/tags/vestigii-rupestre/","section":"Tags","summary":"","title":"Vestigii Rupestre","type":"tags"}]